La nivel
European a fost adoptată Directiva nr.
93/13/CEE cu privire la clauzele abuzive
din contractual încheiat cu consumatorii, directive ce a fost transpusă în legislația romaneasca prin legea nr. 193 din anul 2000. La nivel național, pentru litigiile avand
ca obiect o acțiune în
constatarea clauzelor abuzive din contractul de credit, legislatia nationala
cuprinde și Ordonanța de
Guvern nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit
pentru consumatori.
Potrivit dispozițiilor art. 7 pct. 2 din OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori, contractul de
credit bancar reprezinta contractul prin care un creditor acorda unui consumator un credit sub formă de
împrumut cu excepția
contractelor de prestari servicii, când consumatorul plătește pentru asemenea
servicii sau bunuri în rate, pe durata furnizării lor.
Legea nr. 193/2000 stabilește că o clauză
contractuală este abuzivă dacă nu a fost negociată direct cu
consumatorul sau va fi considerată
abuzivă dacă împreună cu alte prevederi
din contract creează în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între
drepturile și obligațiile
părților.