Actiunea in declararea nulitatii societatii comerciale reprezinta mijlocul prin care se poate cere declararea nulitatii unei societati , dupa inregistrarea acesteia in registul comertului , in cazul constatarii unor neregularitati privind constituirea societatii.
Potrivit art. 57 din legea nr.31/1990 , nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei , invocata in cererea de anulare , a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond .
Calitatea de reclamant o poate avea orice persoana interesata , avand in vedere caracterul social al interesului ocrotit . In conformitate cu articolul 26 alin. 1 ) din legea nr. 26/1990 privind registrul comertului , calitate procesuala activa poate avea si Oficiul National al Registrului Comertului .
Consideram ca procurorul nu poate introduce o astfel de actiune , intrucat nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 92 alin. 1) C. proc. Civ.
Societatea comerciala are calitate procesuala pasiva , fiind reprezentata prin consiliul de administratie , respectiv prin directorat.
Ca motive de fapt , se vor mentiona cauzele care atrag nulitatea societatii , cazuri enumerate limitativ de art. 56 din legea nr. 31/1990 :
1) Cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica , in situatiile prevazute de art.5 alin. 6 din lege . Potrivit acestei reglemetari , forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un imobil ; cand se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla , sau cand o societate pe actiuni se constituie prin subscriptie publica .
2) In situatia in care toti fondatorii care potrivit legii au fost incapabili la data constituirii societatii. Art. 6 din legea nr. 31/1990 mentioneaza drept fondatori pe semnatarii actului constitutiv , precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii . Potrivit alin. 2) din acelasi articol , fondatorii nu pot fi incapabili . Textul de lege se refera la lipsa capacitatii de exercitiu a fondatorilor , iar nu la capacitatea de exercitiu restransa a acestora , care nu constituie motiv de nulitate , in conformitate cu art. 56 din legea nr. 31/1990 .In intelesul art. 43 Cod civil , nu au capacitate de exercitiu minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si intezisul judecatoresc .
3. Cand obiectul de activitate al societatii este illicit sau contrar ordinii publice . In conformitate cu art. 1882 cod civil , orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit , in acord cu ordinea publica si bunele moravuri . Potrivit art. 287 din legea nr. 31/1990 , activitatile care nu pot face obiectul unei societati se stabilesc prin Hotarare de Guvern
Prin Decizia nr.22 /2006 pronuntata in interesul legii , ICCJ a decis ca cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibile. Prin urmare , prevederea in actul constitutiv a unui astfel de obiect de activitate poate constitui motiv de nulitate prevazut de art. 56 lit. c) din legea nr. 31/1990.
4. Cand lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii comerciale . Acest motiv de nulitate nu va fi incident in situatia tranzitorie statuata de art.1 din O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor masuri privind inregistrarea in registrul comertului , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 84/2010 – prin derogare de la prevederile legii 26/1990 privind registrul comertului , ale legii nr. 31/1990 , precum si de la prevederile celorlalte acte normative incidente , competenta de solutionare a cererilor de inregistrare in regisrul comertului ,sau dupa caz a altor cereri aflate in competenta de solutionare a judecatorului delegat , pe o perioada de maxim 4 luni de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta , apartine directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal sau persoanei desemnate de catre diretorul general al ONRC.
5. Cand lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii . Motivul nu se refera si la lipsa autorizatiilor de functionare care vizeaza un moment ulterior constituirii , neputand reprezenta un motiv de nulitate .
Daca autorizarea legala administrativa a existat la constituirea societatii , retragerea sa ulterioara poate conduce la dizolvarea societatii , deoarece motivul de nulitate prevazut la art. 56 lit.e) din legea nr. 31/1990 se raporteaza la momentul constituirii societatii , iar nu la unul ulterior .
6. In cazul in care actul constitutiv nu prevede denumirea societatii , obiectul sau de activitate , aporturile asociatilor sau capitalul social subscris . Daca lipsesc alte clauze din cele enumerate la art. 7 si 8 din legea nr. 31/1990 , nu opereaza sanctiunea nulitatii , sociatatea putand fi regularizata la cerere , potrivit art. 48 din legea nr. 31/1990 .
7. Daca s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim , subscris si varsat . Este vorba de incalcarea acestor limite la constituirea societatii , deoarece , ulterior , reducerea capitalului social sub minimul prevazut de lege poate conduce fie la transformarea societatii intr-o societate de alt tip, pentru care sunt indeplinite conditiile de capital social minim , fie la dizolvarea sa .
Capitalul social al unei societati comerciale cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei , iar capitalul social al unei societati pe actiuni sau al unei societati in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei .
Societatea in nume colectiv , societatea cu raspundere limitata si societatea in comandita simpla sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris . In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv , capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30 % din cel subscris . Diferenta de capital social subscris va fi varsata : - pentru actiunile emise pentru un aport in numerar , in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii , - iar pentru actiunile emise pentru un aport in natura , in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii .
8. Daca nu s-a respectat numarul minim de asociati prevazut de lege .Potrivit art. 4 din legea nr. 31/1990, societatea cu personalitate juridica va avea cel putin 2 asociati , in afara de cazul in care legea prevede altfel . Exceptia este data de dispozitiile art. 5 alin. 2) din legea nr. 31/1990 , respectiv societatea cu raspundere limitata , care se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane , fiind vorba despre societatea cu raspundere limitata cu asociat unic.
Motivul de nulitate se refera la nerespectarea numarului minim de asociati la constituirea societatii , deoarece , ulterior , reducerea capitalului social sub minimul prevazut de lege poate conduce eventual la dizolvarea societatii . Astfel , potrivit art. 10 alin. 3 ) din legea nr. 31/1990, numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de doi . Daca societatea are mai putin de doi actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni , orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii.
Art. 56 si urmatoarele din legea nr. 31/1990 reprezinta temeiul de drept ,iar ca mijloace probatorii se vor folosi inscrisurile , actul constitutiv fiind obligatoriu , de asemenea si certificatul de inregistrare eliberat de ORC , Monitorul Oficial in care s-a publicat incheierea judecatorului –delegat privind inregistrarea societatii , precum si alte inscrisuri considerate doveditoare pentru cauza de nulitate invocata.
Potrivit art. 8 alin. 1) lit. b) din O.U.G. nr. 80 /2013 privind taxele judiciare de timbru , cererile in anularea sau in constatarea nulitatii unui act juridic nepatrimonial se taxeza cu 100 lei . Consideram ca actiunea in nulitatea societatii va fi supusa aceleiasi taxe de timbru , in lipsa altor dispozitii legale care sa reglementeze sau sa includa in sfera lor de reglementare o taxa de timbru distinct pentru aceasta categorie de actiuni .
Instanta competenta teritorial este instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul principal societatea , potrivit art 63 din legea nr. 31/1990 si art. 119 cod procedura civila , iar din punct de vedere material competenta apartine tribunalului , potrivit art. 56 din legea nr. 31/1990.