Actiunea de divort prin acordul sotilor este o actiune strict personala , prin care se solicita de catre ambii soti , desfacerea casatoriei prin acordul lor , indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista copii minori rezultati din casatorie.
Este vorba despre un divort remediu in care imposibilitatea continuarii casatoriei este lasata la libera apreciere a sotior , fara a fi evidentiate motivele si culpa care stau la originea desfacerii casatoriei .
Calitate de reclamant ( procesuala activa ) pe capatul de cerere principal, privitor la divort , au ambii soti .
Actiunea de divort prin acord nu poate fi admisa daca unul dintre soti este pus sub interdictie in conformitate cu dispozitiile art. 374 alin 2) C. civ. Prin urmare , sotul pus sub interdictie nu poate introduce actiune de divort prin acord.
Sotul alienat sau debil mintal nepus sub interdictie poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate , deoarece , altfel , ar insemna ca o incapacitate de exercitiu sa se transforme intr-o incapacitate de folosinta . Daca ulterior introducerii actiunii , sotul respectiv isi pierde luciditatea , acesta nu isi va mai putea da un consimtamant valabil pentru admiterea cererii .
Calitatea procesuala pasiva pe capatul de cerere principal nu exista in cazul cererii de divort prin acord formulat de soti impreuna .
Pentru capetele de cerere accesorii , in cazul cererii formulate de ambii soti , in principiu , ar trebui ca acestia sa se inteleaga si sa solicite impreuna modul de solutionare a cererilor privind situatia copiilor lor minori rezultati din casatorie sau asimilati acestora .
Capatul de cerere principal priveste desfacerea casatoriei prin acordul sotilor .
Potrivit art. 918 C.proc. civ. , accesoriu divortului se pot formula , dupa caz , urmatoarele capete de cerere :
- stabilirea numelui pe care il va purta dupa divort soltul care si-a schimbat numele prin casatorie potrivit art. 383 C. civ.;
- exercitarea autoritatii parintesti in privinta copiilor nascuti din casatoria sotilor sau asimilati acestora potrivit art. 396 coroborat , dupa caz cu art. 397-399 C.civ. ;
- stabilirea locintei copiilor- art. 396 coroborat cu art. 400 C.civ.
- stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere , educare si pregatire profesionala a copiilor conform art. 396 coroborat cu art. 402 C. civ.
- stabilirea modalitatilor de exercitare la legaturilor personale ale parintelui separat de copii cu acestia ,conform art. 396 coroborat cu art. 401 C. civ.
- atribuirea beneficiului contractului de locatiune sau a folosintei spatiului ce a constituit locuinta familiei pana la ramanerea definitiva a hotararii de partaj in conformitate cu dispozitiile art. 324 C. civ.
- stabilirea pensiei de intretinere intre fostii soti . Potrivit art. 389 C. civ. Prin divort , obligatia de intretinere intre soti inceteaza. Sotul divortat are dreptul la intretinere in situatia unei incapacitati de munca intervenite inainte sau in timpul casatoriei, sau atunci cand incapacitatea a aparut in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca este cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria.
Intretinerea se stabileste pana la o patrime din venitul net al fostului sot obligat la plata ei . Aceasta intretinere impreuna cu cea datorata copiilor nu va putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la plata .
- incetarea regimului matrimonial ,lichidarea acestuia si partajul bunurilor comune se face in conditiile art. 385 alin. 2 ) C. civ.
Sotii pot conveni si asupra modalitatilor de solutionare a cererilor accesorii divortului , caz in care invoiala lor trebuie clar exprimata in cerere , in conformitate cu art. 929 alin . 2) C. proc. Civ.
Cu exceptia cererilor privitoare la exercitul autoritatii parintesti , stabilirea locuintei copiilor si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere , educare , invatatura si pregatire profesionala a copiilor si a celei privitoare la numele sotilor dupa divort , aspra carora instanta este obligata sa se pronunte chiar in lipsa unei solicitari a partilor , potrivit art. 918 alin. 2 si 3 C. proc. civ. , coroborat cu art. 396 si respectiv art. 383 C. civ. , formularea celorlalte cereri accesorii in cadrul procesului de divort prin acord este facultativa pentru parti , ceea ce inseamna ca se poate cere rezolvarea acestor aspecte si prin actiune separata .
In privinta cheltuielilor de judecata aferente capatului de cerere principal , este de mentionat ca acestea nu pot fi cerute in cazul divortului intemeiat pe prevederile art . 373 lit. a ) C. civ. , respectiv prin acordul sotilor , la cererea ambilor soti , sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot ,deoarece in acest caz , la pronuntarea divortului nu se stabileste culpa vreunuia dintre soti , astfel ca art. 453 C.proc. civ., care se fundamenteaza pe ideia de culpa procesuala , nu-si gaseste aplicarea .
In situatia in care unul sau ambii soti si-au schimbat numele prin casatorie , acestia vor trebui sa mentioneze in cerere numele pe care doresc sa il poarte dupa divort .
Exercitiul autoritatii parintesti de catre ambii parinti in comun constituie regula instituita de Codul civil in art. 397 . Prin exceptie , unul dintre soti poate solicita exercitiu exclusiv al autoritatii parintesti , in cazul existentei unor motive intemeiate , avand in vedere interesul superior al copilului , in conditiile art. 398 C. civ. In aceasta ipoteza , sotul reclamant ( pe acel capat de cerere ) va trebui sa faca dovada existentei respectivelor motive intemeiate
In baza art. 400 C.civ , sotii se pot intelege cu privire la stabilirea locuintei copilului dupa divort , intelegere pe care o vor arata in cerere pentru ca instanata sa o poata verifica din punctul de vedere al respecarii interesului superior al copilului. In lipsa unei intelegeri , sotii trebuie sa solicite stabilirea locuintei copilului de catre instanta . Instanta se va pronunta chiar si din oficiu cu privire la acest aspect.
Prin cererea de divort , sotii vor solicita instantei sa stabileasca si contributia fiecaruia dintre ei la cresterea , educarea , invatatura si pregatirea profesionala a copiilor .Parintele la care copii vor locui isi va aduce aceasta contributie in natura. Celalalt parinte va contribui ,de regula , in bani , pensia de intretinere fiind solicitata instantei de la introducerea cererii de divort si pana la majoratul fiecaruia dintre copii .In cazul in care, in perioada solutionarii divortului , copii au stat cu ambii parinti sau cu parintele la care nu vor locui si acesta a contribuit la cheltuielile privind cresterea , educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala , pensia de intretinere poate fi solicitata de la data pronuntarii hotararii de divort .
In motivele de fapt ale cererii de divort se va mentiona : existenta unei casatorii valabil incheiata intre parti ; existenta acordului liber si neviciat al fiecaruia dintre soti de a divorta ; daca ambii soti sau numai unul dintre ei si-au schimbat numele de familie prin casatorie , caz in care se va arata daca a intervenit invoiala sotilor cu privire la pastrarea numelui dobandit prin casatorie si dupa divort sau, in lipsa invoielii , motivele temeinice pentru care se solicita instantei sa incuviinteze aceasta ; daca s-au formulat si alte capete de cerere accesorii divortului , in afara de cel referitor la nume , se vor mentiona , dupa caz , fie modalitatile in care au convenit sotii sa fie solutionate aceste cereri , fie imprejurarile de fapt corespunzatoare conditiilor legale de solutionare a acestora .
Temeiul de drept este dat de dispozitiile art. 373 lit. a ) , art. 374, 383 si 396-402 C. civ. , coroborate cu art. 918 C. proc. civ. In raport de capetele de cerere accesorii formulate , pot opera si alte temeiuri de drept.
In probatiune se vor prezenta inscrisuri , fiind obligatoriu certificatul de casatorie in copie certificata pentru conformitate cu originalul si , daca este cazul , copii de pe certificatele de nastere ale copiilor minori nascuti din casatorie sau asimilati acestora , precum si alte probe ce pot fi administrate , in conditiile legii , pentru dovedirea pretentiilor formulate prin capetele de cerere accesorii . Se va dispune efectuarea raportului de ancheta psihosociala ori de cate ori exista copii minori din casatorie sau asimilati acestora .
In functie de probele solicitate se vor avea in vedere dispozitiile art. 194 lit. e ) C.proc. civ.
Pentru divortul prin acordul sotilor , taxa judiciara de timbru este de 200 lei , potrivit art. 15 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pentru capetele de cerere accesorii neevaluabile in bani , taxa judiciara de timbru este de 20 lei fiecare , cu exceptia celor care au ca obiect exercitarea autoritatii parintesti , stabilirea locuintei copiilor , stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere , educare si pregatire profesionala a copiilor , dreptul parintelui de avea legaturi personale cu copilul si locuinta familiei , care sunt scutite implicit de plata taxei de timbru , in baza art.15 lit. e ) din OUG nr. 80/2013.
Sotii vor semna certerea impreuna , aceasta putand fi semnata si de catre un mandatar comun , cu procura speciala autentica ce se va alatura cererii in original sau in copie legalizata . Daca mandatarul este avocat , el va certifica semnatura sotilor , potrivit legii ( art. 929 coroborat cu art. 151 alin 1) si 2) coroborat cu art 85 alin . 1) si 3) C proc. civ.)
Din punct de vedere al competentei instantei , apreciem astfel :
1.Competenta teritoriala revine instantei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor . Daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca nici unul dintre ei nu mai locuieste in circumscriptia instantei in care se afla cea din urma locuinta comuna , judecatoria competenta este cea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul , iar cand paratul nu are domiciliul in tara si instantele romane sunt competente international , este competenta instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul , conform art. 914 C.proc. civ.
2.Competenta materiala o are judecatoria conform art. 94 alin 1) lit. a ) C.civ.